Centrul unic de distribuție, care timp de mulți ani a stat la baza operațiunilor logistice pentru o mare parte din sectorul de retail, nu mai este singurul răspuns pentru o piață din ce în ce mai digitalizată, regionalizată și cu termene limită limitate. Odată cu avansarea comerțului electronic și a strategiilor omnicanal, companiile au început să regândească modul în care își poziționează stocurile, înlocuind modelele concentrate cu rețele mai flexibile, formate din centre regionale de distribuție, centre logistice și magazine fizice utilizate ca puncte de livrare.
Această transformare răspunde unei schimbări în comportamentul consumatorilor, în care parcursul de cumpărare nu mai este liniar și are loc acum pe diferite canale. Conform studiului „Harta căutărilor în Brazilia 2026” realizat de Optimiza Marketing în parteneriat cu AB Pesquisas, 89,8% din căutările de produse și servicii sunt efectuate pe smartphone-uri. Descoperirea are loc într-un mod distribuit pe piețe, motoare de căutare, rețele sociale și canale proprii ale mărcilor, în timp ce 46% din achizițiile online sunt finalizate pe piețe, 25,7% pe site-urile web și aplicațiile proprii ale mărcilor și 10,1% prin WhatsApp Commerce. Pentru comercianții cu amănuntul, aceasta înseamnă servirea consumatorilor care se deplasează pe mai multe canale și se așteaptă la aceeași viteză, indiferent de originea comenzii, ceea ce face ca integrarea logistică să fie un factor esențial în susținerea acestei experiențe.
Prin urmare, descentralizarea stocurilor a câștigat teren. În loc ca toate comenzile să fie expediate dintr-o singură unitate, comercianții cu amănuntul au început să distribuie produsele în diferite puncte strategice, aducând stocurile mai aproape de consumatorul final. Această strategie reduce distanța parcursă în ultimul kilometru, crește flexibilitatea operațională și îmbunătățește capacitatea de a respecta termenele limită promise.
Modele precum „ship-from-store”, care utilizează inventarul magazinelor fizice pentru a onora comenzile digitale, sunt un exemplu al acestei evoluții. Prin transformarea magazinelor în puncte de expediere, comercianții cu amănuntul își extind capacitatea de servire fără a se baza exclusiv pe extinderea structurilor logistice mari. Strategia permite, de asemenea, o mai bună utilizare a activelor existente, în special în categoriile în care disponibilitatea și viteza influențează direct decizia de cumpărare, cum ar fi modă, produse cosmetice și de înfrumusețare, farmacii, supermarketuri, alimente, articole pentru animale de companie și electronice.
Distribuirea stocurilor poate genera câștiguri semnificative în ceea ce privește timpul, costurile și experiența clienților, dar necesită o operațiune mult mai integrată. Deținerea mai multor puncte de depozitare nu înseamnă, în sine, o logistică mai eficientă. Este necesar să se asigure vizibilitatea asupra disponibilității produselor, să se integreze canalele de vânzare și să se definească, în timp real, cel mai potrivit punct de origine pentru fiecare comandă.
Astfel, tehnologia preia un rol central în acest proces. Operațiunile cu centre de distribuție multiple, magazine întunecate și magazine care funcționează ca hub-uri au nevoie de platforme capabile să identifice unde este disponibil produsul, să direcționeze livrările și să organizeze ultimul kilometru, luând în considerare factori precum termenele limită, distanța și capacitatea operațională. Fără această inteligență, descentralizarea poate crește complexitatea, poate genera stocuri fragmentate și poate compromite eficiența.
Una dintre principalele provocări ale acestui model constă tocmai în pregătirea diferitelor puncte de stocare pentru a opera într-un mod coordonat. Centrele de distribuție tradiționale funcționează de obicei cu niveluri de precizie care depășesc 99,5%, în timp ce magazinele fizice au de obicei rate între 70% și 90%, potrivit McKinsey. Aceste date arată că, pentru a transforma magazinele în centre de expediere eficiente, este necesar să se investească în procese, tehnologie și instruire pentru a se asigura că operațiunea menține calitatea așteptată de consumator.
Strategia variază, de asemenea, în funcție de dimensiunea companiilor. Marile lanțuri comerciale au adoptat combinații de centre de distribuție regionale, centre urbane și magazine fizice ca puncte de servire. Pe de altă parte, comercianții cu amănuntul de dimensiuni medii tind să avanseze mai gradual, valorificând structurile existente și bazându-se pe parteneri specializați pentru a-și extinde capacitatea logistică, fără a face neapărat investiții mari în infrastructură.
Această schimbare nu înseamnă dispariția marilor centre de distribuție. Acestea vor continua să joace un rol relevant în aprovizionare, consolidarea produselor și organizarea operațiunilor. Schimbarea constă în modul în care acestea devin parte a unei rețele mai ample, conectate prin tehnologie și compuse din diferite puncte de origine capabile să deservească consumatorul mai rapid și mai eficient.
Aceasta este o tendință care se așteaptă să se intensifice în următorii ani odată cu creșterea comerțului electronic în Brazilia. Potrivit Asociației Braziliene pentru Inteligență Artificială și Comerț Electronic (ABIACOM), piața braziliană din acest sector este așteptată să crească de la 259,08 miliarde de reial în 2026 la 379,31 miliarde de reial în 2030, crescând cererea pentru operațiuni mai extinse, pregătite pentru diferite formate de achiziție și livrare.
În viitorul logisticii de retail, centrul unic de distribuție va înceta să mai fie unicul protagonist și va deveni parte a unui ecosistem logistic mai conectat, mai flexibil, pregătit să răspundă noilor așteptări ale consumatorilor.
Norton Canali este directorul comercial al EuEntrego.com, o companie de tehnologie logistică care conectează comercianții cu amănuntul cu cea mai mare rețea de șoferi de livrare independenți din Brazilia. – E-mail: euentrego@nbpress.com.br.
